Condiloame intestinale, Terapii clasice și moderne ale verucilor cutanate și anogenitale

condiloame intestinale

HPV is a DNA virus with tropism for skin and mucous membranes; up to date, more than types have beeen identified.

Rădăcini elecampane cu condiloame, Parazitozele intestinale: giardioza si ascaridioza | gianus-cork.ro

HPV infection causes various disorders, cutaneous and anogenital warts accounting for a large number of cases. In the case of warts, the diagnosis is based on their clinical appearance, the histopathological examination being rarely necessary.

condiloame intestinale

Many therapeutic modalities, with variable efficacy, are available. Treatment should be chosen according to the type and location of the lesion, the response to other treatments and the cost efficiency. In addition to conventional therapies keratolytic agents, cryotherapycondiloame intestinale therapies such as photodynamic therapy and immunotherapy have been developed, the results being encouraging.

Rădăcini elecampane cu condiloame

HPV este un virus ADN, cu tropism pentru piele și mucoase, până în prezent fiind cunoscute peste de tulpini. HPV produce leziuni diverse, verucile cutanate și anogenitale însumând un număr semnificativ de cazuri.

În cazul verucilor, diagnosticul este clinic, rareori fiind necesară efectuarea examenului histopatologic. Sunt disponibile o serie de modalități terapeutice, cu eficacitate variabilă.

condiloame intestinale

Tratamentul trebuie ales în funcție de tipul leziunii, de localizare, de răspunsul la alte tratamente și de raportul cost-eficiență. Pe lângă terapiile clasice keratolitice, crioterapies-au dezvoltat terapii moderne, precum terapia fotodinamică sau imunoterapia, cu rezultate promițătoare. Peste de tipuri de HPV au fost identificate până astăzi. Sunt clasificate în cinci genuri, virusurile alfa și beta fiind cel mai frecvent implicate în patologie.

HPV is a DNA virus with tropism for condilom în intestin and mucous membranes; up to date, more than types have beeen identified. HPV infection causes various disorders, cutaneous and anogenital warts accounting for a large number of cases. Despre nutritie Proctologia gr. Cum diferă un polip de negi Preparate pentru paraziți giardia Verucile sau condiloamele genitale Verucile genitale negi genitali, condiloame acuminate » Secțiunea: Boli și afecțiuni Condiloamele perianale condilomatoza anala sunt noduli de culoare roz-cenusie, cu aspect de conopida, situati pe mucoasa canalului anal si pe tegumentul perianal.

A fost pus în evidență un tropism particular în funcție de gen; astfel, genul condiloame intestinale infectează în special epiteliul mucoaselor, iar genul beta, epiteliul cutanat 2. Infecția cu HPV se manifestă în moduri variate, poate fi asimptomatică, pot apărea leziuni benigne sau poate conduce la dezvoltarea de cancere invazive, un exemplu condiloame intestinale fiind cancerul de col uterin.

Condilomatoza Anala

Verucile cutanate sunt leziuni benigne, care apar prin condiloame intestinale keratinocitelor cu HPV. Sunt frecvente în special în rândul copiilor, dar odată cu înaintarea în vârstă incidența lor scade. Cele mai frecvente tulpini de HPV implicate în patogeneza verucilor cutanate sunt 1, 2, 7, 27, 57 și 65 4. Din punct de ciclul de viață al viermilor la om clinic, apar sub forma unor papule cu suprafață verucoasă, cu dimensiune între 1 și 10 mm.

Diagnosticul este clinic în majoritatea cazurilor. Caracteristicile histopatologice nu sunt specifice, observându-se în principal hiperkeratoză, papilomatoză condiloame intestinale acantoză. Examenul histopatologic pune în evidență și prezența koilocitelor, celule cu nuclei papilloma uvula wart bazofili, cu citoplasmă vacuolară, localizate în stratul granulos. În cazuri foarte rare, în special la pacienții imunodeprimați, poate avea loc condiloame intestinale proces de degenerescență malignă, cu dezvoltarea unui carcinom spinocelular 5,6.

Verucile cutanate se împart în mai multe tipuri comune, plane, periunghiale, condiloame intestinale și în mozaiccele mai frecvente fiind verucile comune 7,8. Infecția cu HPV este considerată cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. Verucile anogenitale sau condiloamele acuminate sunt formațiuni condiloame intestinale evoluție benignă cauzate de infecția cu HPV, dar pot avea un important impact asupra condiloame intestinale vieții.

Contagiozitatea este ridicată, fiind implicate în special tulpinile de HPV 6 și 11 Diagnosticul este în principal clinic, rareori fiind necesară biopsia. Clinic se manifestă sub forma unor papule de diferite dimensiuni, care pot conflua și forma plăci, uneori cu aspect conopidiform, localizate în regiunea anogenitală, la nivelul țesutului keratinizat sau nekeratinizat Caracteristicile histopatologice sunt asemănătoare cu cele observate în verucile cutanate, cu mențiunea că în cazul leziunilor localizate la nivelul mucoasei gland, labii hiperkeratoza lipsește Principalii factori de risc asociați identificați la pacienții cu veruci anogenitale sunt vârsta tânără, partenerii sexuali multipli, fumatul, consumul de alcool și lipsa utilizării prezervativului.

Principalele diagnostice diferențiale care trebuie avute în vedere sunt papulele perlate, molluscum contagiosum, lichen plan, condiloma lata etc.

Condilom în intestin

De asemenea, leziunile precanceroase și canceroase verucoase reprezintă un diagnostic diferențial helminthic therapy nhs În multe cazuri, pacienții infectați rămân asimptomatici, iar infecția este eliminată prin intervenția răspunsului imun. În anumite cazuri, infecția devine manifestă clinic și poate evolua spre neoplazii. În acest context, screeningul examenul citologic și profilaxia vaccinul bi- și tetravalent condiloame intestinale foarte importante Tratamentul verucilor cutanate Terapia verucilor cutanate include modalități diverse, de la tehnici conservatoare la tehnici chirurgicale, cu eficacitate variabilă Totuși, verucile cutanate, în unele cazuri, se pot vindeca spontan într-o perioadă de luni sau ani, ca rezultat al imunității naturale 7.

Acidul salicilic Acidul salicilic folosit sau nu în combinație cu acidul lactic este cel mai frecvent agent distructiv utilizat.

Microbiomul și bolile inflamatorii intestinale

Mecanismul de acțiune are la bază keratoliza celulelor infectate 7. Se pare că acidul salicilic ar contribui și la activarea răspunsului imun local Preparatele trebuie aplicate pe o perioadă de până la 3 luni 7. Cele mai frecvente reacții adverse raportate sunt iritații locale minore Este recomandat ca terapie de primă linie în tratamentul verucilor cutanate.

Totuși, în sinteza pe care au realizat-o, Gibbs și Harvey au concluzionat că eficacitatea acidului salicilic este bine stabilită, dar este modestă în comparație cu rezultatele obținute în grupurile placebo Unii autori consideră că acidul salicilic poate fi utilizat ca condiloame intestinale adjuvant condiloame intestinale terapia cu 5-fluorouracil, crescând penetrabilitatea acestui produs prin efectul keratolitic de la nivelul epidermului Crioterapia Crioterapia se bazează pe aplicații de azot lichid, rezultând înghețarea țesutului afectat la o temperatură de ºC.

Se pare că azotul lichid alterează ADN-ul viral Principalele reacții adverse sunt durerea și formarea de bule și, în cazuri mai rare, hipo- sau hiperpigmentări, în special la indivizii cu fototipurile IV-VI. Alături de aplicațiile de condiloame intestinale salicilic, crioterapia este terapie de primă linie 7, Procedura se repetă la un interval de săptămâni, până la dispariția leziunii, fiind necesare de obicei aplicații.

condiloame intestinale

Se obțin rezultate mai bune dacă inițial se realizează îndepărtarea stratului hiperkeratozic O serie de studii arată o eficacitate asemănătoare în cazul utilizării acidului salicilic față de crioterapie, cu mențiunea că rezultatele sunt mai rapid obținute în cazul crioterapiei Vindecarea se realizează fără cicatrice, distrucția tisulară interesând doar epidermul

Mai multe despre acest subiect